“Nu întorcând spatele unei situații îi faci față!”
(San-A, prin al său nemuritor și universal Beru)
Cu Murphy mi-ar plăcea să stau la un șpriț. Pe bune,
mi se pare cel mai optimist și liberal zeu. Din păcate, este nerecunoscut ca
zeu, deși are de partea lui Adevărul. Da’ nici nu cred că-I pasă prea mult. El ȘTIA
care-I va fi soarta, din momentul în care I-a fost dezvăluit Secretul. Și mai mult
ca sigur că a zâmbit vesel-resemnat când și-a acceptat-o. :)
Murphy e cel mai adevărat, cel mai sincer. El nu încearcă
să te convingă, nu-și trimite adepții la ușa ta să-ți binecuvânteze acareturile
în numele Său, nu-ți vrea banii, tot în numele Său, și, cu atât mai puțin, nu-ți
promite vieți de apoi eterne, unde există izvoare nesecate de ambrozie și câte șaptezeci de cele mai copertă de
Hustler fecioare pe cap de vită neprihănită.
Ah, și… Dacă nu crezi în Murphy, nu riști damnarea
veșnică în eternul întuneric, cu zmoală topită în meniu și toate cele…
Nu… Murphy e chill. El e întruchiparea realismului
optimist. El spune mereu “DA”. Și nu interzice nimic. Ba dimpotrivă, mesajul Lui
implică mobilizare, actiune! El doar avertizează: “Da, răul se va întâmpla!”. Ce
faci tu mai departe e alegerea ta. Vrei s-o arzi struț? E și asta o variantă, dar fii prevenit:
universul ți se va umple de porți noi, câte una pentru fiecare lovitură cu
capul în asfaltul pe care tu îl crezi nisip!
Și știi cine-o să râdă?
Murphy! :)
Și cu mine! :) Eu și El,
sacrificând o “fetiță” de Jidvei, cu apă Borsec, turnată cât mai de sus, și câte
trei cuburi de gheață în fiecare pahar! Dhaaa!!!... :D
Cică și Isus era cu sprițu’. Da’ cu el nu mi-ar plăcea
să beau, că face urât… Are probleme existențiale grave, încearca să auto-salveze
oamenii, o dă în pedofilie și după aia, când se supără, pleacă, dispare, chiar zile
întregi. Și o ia de nebun așa… uneori se plimbă și pe apa. Păi ăsta, dacă s-ar
îmbăta în Vamă, la răsărit nu s-ar duce să înoate și el ca omu’, ar pleca așa,
peste valuri… L-am găsi pe la bulgari, în plm. (Cin’ s-ar duce să-l caute!) De-aia
zic, să bea apostolii cu Isus!
Sau cu Buddha…
El nu-i băiat rău, da’ cu el tre’ să
și fumezi… Și cine are tupeu să joace la categoria extrem-super-grea, ă?! Că dacă
tragi un fum din bongu’ lui, te-ai dus pulii de suflet! Și după aia cică să mai
și discuți filosofie, transcedentalitate, ălea-ălea… Plm, pas!
Cu Murphy e veselie, chillax! Lui I se rupe de tot
Răul din Univers, care parcă se agită să-I atragă atenția, să-L facă sclavul
fricii și al ignoranței. Și-o face atât de ușor și simplu, pentru că El conștientizează
și Binele, în egală măsură. :) Murphy ȘTIE că doar îmbrățișând și acceptând răul,
poți să vezi și să atingi ce e dincolo de el. Vreți să știți ce e Murphy? Ei
bine, El este cercul ăla exterior care-i ține laolaltă pe Yin și Yang. Nerecunoscut
ca zeu, dar mai prezent în viețile noastre decât toți Isușii, Mahomezii și toți
sfinții și profeții la un loc, Murphy ne învață un singur lucru, dar esențial.
Și nu cere ofrande pentru asta, nici nu pedepsește necredincioșii. Are Universul
grijă de ei. Murphy spune și apoi își vede liniștit de treabă, amuzându-se de
faptele minților înguste.
Vă dați seama câte povești amuzante cu proști știe? :)
Eh… Un spriț cu Murphy ar fi cea mai tare experiență! :)
Parca ne și văd, cu “fata” și Borsecu’ în frapieră, cuburile de gheață de
dimensiuni perfecte, paharele cu picior si exact cât trebuie de mari, un platou
cu cașcaval tăiat cubulețe și presărat cu piper deasupra, o umbră deasă, un
vânticel răcoros și cele mai confortabile șezloange (!da, știu!) de care au
avut vreodată parte niște cururi de boemi ca noi. Viață, ce să mai! :)
Eu, contemplând zarea: “Murphy, în pula mea… Cine i-a
chemat pe Isus și Buddha?!...”
Iar El îmi zâmbește, de parcă n-aș ști că…
